Propunerile Uniunii Studenților din România pentru implicarea societății civile în lupta împotriva drogurilor

Uniunea Studenților din România, reprezentând vocea a pese 450.000 de studenți și peste 120 de asociații membre din întreaga țară, exprimă cu hotărâre și susține fără rezerve eforturile de educare ce previn consumul de droguri în rândul studenților și a întregii societăți. Conștienți de pericolele pe care le implică utilizarea substanțelor interzise, suntem determinați să promovăm o abordare sănătoasă a vieții și să sprijinim măsurile menite să prevină și să educe asupra mecanismelor de funcționare a acestui fenomen.

Prin intermediul diverselor acțiuni și proiecte de educație și conștientizare, Uniunea Studenților din România se implică activ în sensibilizarea studenților cu privire la riscurile și consecințele negative ale consumului de droguri. Încurajăm dialogul deschis și informația corectă cu privire la acest subiect, astfel încât tinerii să fie bine pregătiți să facă alegeri informate și să evite tentațiile consumului de droguri. De asemenea, susținem eforturile autorităților și ale organizațiilor non-guvernamentale în implementarea de programe de prevenire și tratament pentru cei afectați de dependența de droguri. Prin colaborarea strânsă cu aceste entități și prin promovarea accesului la servicii de consiliere și tratament, ne dorim să oferim suport și ajutor celor care au nevoie să se elibereze de acestă dependență care necesită atât ajutor medical cât și psihoterapie cognitiv comportamentală. Uniunea Studenților din România își asumă responsabilitatea de a contribui la crearea unei culturi a sănătății și a alegerilor responsabile în rândul tinerilor, pentru ca aceștia să-și poată atinge potențialul maxim în cadrul studiilor lor și să contribuie pozitiv la dezvoltarea societății.

Raportul Agenției Naționale Anti-Drog (ANA) arată că „principalele droguri consumate în România – 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Se remarcă o încetinire a ritmului de creştere a consumului pentru majoritatea drogurilor ilicite, excepţie făcând consumul de noi substanţe psihoactive (NSP). Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani).”.

PROPUNERI

  1. Dezvoltarea unor programe educaționale în școli și comunități pentru a informa tinerii cu privire la riscurile și consecințele consumului de droguri. Aceste programe ar trebui să implice organizații neguvernamentale și experți în domeniu. 2. Crearea unui grup de lucru format din reprezentanți ai societății civile, experți în domeniul sănătății și poliție pentru a dezvolta strategii de prevenire a consumului de droguri și pentru a oferi asistență victimelor.
  2. Organizarea de campanii de conștientizare în comunități pentru a reduce stigmatizarea și discriminarea persoanelor dependente de droguri. Aceste campanii pot fi susținute de ONG-uri și pot implica activități de informare și dezbateri publice.
  3. Încurajarea societății civile și a ONG-urilor să monitorizeze și să evalueze programele guvernamentale de prevenire și tratament a dependenței de droguri pentru a asigura transparența și eficacitatea acestora.
  4. Promovarea colaborării între ONG-uri, instituții guvernamentale și comunități pentru a dezvolta proiecte de reintegrare socială a persoanelor dependente de droguri, oferindu-le șanse reale de recuperare și reinserție în societate.
  5. Susținerea inițiativelor de reducere a riscurilor (harm reduction) asociate consumului de droguri, precum programele de schimb de seringi și distribuția de naloxonă (administrare nazală) pentru prevenirea supradozelor.
  6. Implicarea societății civile în promovarea politicilor de droguri bazate pe sănătate publică și reducerea daunelor, în detrimentul abordărilor pur punitive.
  7. Organizarea de evenimente și conferințe pentru a facilita schimbul de experiență și bune practici între organizațiile din societatea civilă implicate în lupta împotriva drogurilor.
  8. Susținerea financiară și logistică a grupurilor de sprijin pentru persoanele dependente de droguri și familiile acestora pentru a le oferi suportul necesar în procesul de recuperare.
  9. Dezvoltarea unei platforme online unde membrii societății civile, experții și autoritățile pot colabora și comunica pentru a îmbunătăți eforturile de combatere a consumului de droguri.
  10. Cursuri de prim ajutor și resuscitare cardio-pulmonară și cerebrală în caz de supradoză.
  11. Ateliere de prevenire a bolilor și infecțiilor cu transmitere sexuală relaționate consumului de droguri.

Referințe:

  1. Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România: http://ana.gov.ro/cele-mairecente-date-privind-consumul-de-droguri-in-romania/